COMENTARIU

I. CU PRIVIRE LA ÎNCADRAREA PENSIILOR MILITARE DE STAT ŞI A PENSIILOR DE STAT ALE POLIŢIŞTILOR ÎN SCHEMELE OCUPAŢIONALE (PROFESIONALE)

Sistemul pensiilor militarilor şi ale poliţiştilor din România:
Prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul pensiilor militare de stat. În acest sens, pe baza recomandărilor experţilor Uniunii Europene formulate în cadrul întâlnirilor bilaterale din ianuarie 2007, de la Bruxelles, ambele acte normative în discuţie au fost modificate şi completate prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului.
Actualul sistem de pensii instituit prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat şi Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat ale poliţiştilor nu este un element de noutate, are caracter tradiţional, acesta fiind reglementat în timp, în mod permanent, într-o manieră distinctă faţă de sistemul public de pensii.
Privaţiunile serviciului militar şi poliţienesc, care în timp de război sau de campanie înseamnă sacrificiul suprem, au fost recunoscute de societate de peste 175 de ani.
În acest sens, izvoarele istorice menţionează existenţa sistemului de pensii militare reglementat încă din anii 1829-1830, când s-a organizat armata pământeană atât în Muntenia, cât şi în Moldova (primul regulament ostăşesc cuprindea principii pentru organizarea armatei şi în legătură cu "drepturile băneşti ale ofiţerilor, pensii şi socoteli bugetare").

CARACTERISTICI   -   PARTICULARITĂŢI
este un sistem ocupaţional care se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale), guvernate de Directiva 86/378/EEC privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele ocupaţionale de securitate socială, amendată prin Directiva 97/96/EC, respectiv acele regimuri care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/EEC privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în schemele de securitate socială, care guvernează schemele generale de securitate socială. (Potrivit art.2 alin. (1) din Directiva 97/96/EC, prin regimuri profesionale de securitate socială se înţeleg "regimurile care nu sunt reglementate de Directiva 79/7/CEE şi al căror scop este de a asigura lucrătorilor, care desfăşoară activităţi salariale sau independente, dintr-o întreprindere sau un grup de întreprinderi, dintr-un domeniu de activitate economică, sector profesional sau grup de sectoare, prestaţii menite să suplimenteze prestaţiile prevăzute de regimurile legale de securitate socială sau să le înlocuiască, indiferent dacă apartenenţa la aceste regimuri este obligatorie sau opţională").
îndeplineşte criteriile specifice de bază prevăzute de reglementările comunitare, pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional, respectiv:
legea se referă la categorii profesionale distincte, în speţă,
cadre militare şi poliţişti, aşa cum sunt acestea definite de Legea
nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare şi respectiv Legea      
nr. 360/2002 privind statutul poliţistului;

acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului;
pensia este calculată prin raportare la ultima soldă (salariu)
al lucrătorului sau media ultimelor 6 luni.

respectă legislaţia comunitară şi asigură aplicarea principiului egalităţii de şanse în cadrul schemelor ocupaţionale de securitate socială;
asigură, potrivit directivelor Comunităţii Europene, lucrătorilor (în speţă, militarilor şi poliţiştilor) drepturi menite să înlocuiască prestaţiile prevăzute de regimurile legale, generale de securitate socială;
este un sistem necontributiv care se regăseşte şi în statele membre NATO şi ale Uniunii Europene, fondurile pentru plata pensiilor militare de stat şi ale poliţiştilor asigurându-se de la bugetul de stat;
impune respectarea principiilor imprescriptibilităţii şi incesibilităţii care se regăsesc şi în noul proiect de lege privind sistemul unitar de pensii publice;
respectă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa Legii, a stabilit în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit – de exemplu Decizia nr.20/2000). În acelaşi sens, sunt şi prevederile Cartei Sociale Europene, revizuite, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, potrivit cărora "o diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie";
reflectă recunoaşterea şi recompensa acordată de statul român cadrelor militare şi poliţiştilor, la sfârşit de carieră, pentru activitatea specială desfăşurată în slujba poporului român sub jurământ, destinată apărării suveranităţii şi independenţei statului român şi, mai nou, a securităţii europene şi euro-atlantice, o activitate plină de riscuri şi responsabilităţi însemnate, grevată de o serie întreagă de privaţiuni specifice acestor categorii profesionale;
recunoaşte şi respectă principiile generale care guvernează sistemul public de pensii;
► se caracterizează prin:
▪ separarea faţă de sistemul public de pensii;
recunoaşterea de către stat a particularităţilor şi restricţiilor
specifice profesiei militare (potrivit jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, statutul special adoptat pentru această categorie (militari)
este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi
interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că
reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele
pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări
sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa
legii, principiu prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituţie, ci reprezintă o
recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această
categorie profesională este supusă – Decizia nr.20/2000);

▪ compensarea limitării exercitării drepturilor constituţionale
şi a altor restricţii prevăzute de lege prin stabilirea unui
cuantum al pensiei care să asigure un trai decent la
momentul trecerii în rezervă  (pensionării).


II. CU PRIVIRE LA SISTEMUL DE PENSIONARE A CADRELOR MILITARE DIN ARMATELE STATELOR MEMBRE UE/NATO SAU NON-MEMBRE UE/NATO
Belgia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
- Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
- Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
- Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
- Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie
- Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
- Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
- Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
- Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

Olanda
- Nu există legislaţie separată faţă de civili
- Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

Polonia
- Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
- Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
- Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

S.U.A.
- legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
- pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
- nu există o pensie minimă garantată şi nici valori minime sau maxime ale pensiei;
- pensia media fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Turcia
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
- Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

Ungaria
- Ofiţeri inferiori: vârsta: 45; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
- Ofiţeri superiori: vârsta: 50; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
- Generali: vârsta: 55; ani de serviciu: 37; pensia: 60% din ultimul salariu brut.

SOLUŢII
Menţinerea actualului sistem de pensii pentru militari şi poliţişti
► fie în mod distinct prin aplicarea în continuare a prevederilor Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
► fie prin iniţierea unui proiect de lege care să reglementeze unitar pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor;
Notă: În Decizia nr. 20/2000, Curtea Constituţională reţine că " ... instituirea
pensiei de serviciu pentru cadrele militare ... nu reprezintă un privilegiu, ci este
justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor
ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii ...
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe,
mai restrictive, impunând militarilor ... obligaţii şi interdicţii pe care celelalte
categorii de asiguraţi nu le au".

► fie prin introducerea unui capitol distinct privind pensiile militare de stat, precum şi pensiile de stat ale poliţiştilor în actualul proiect de act normativ.
__________